Comunitate

CAZUL KRONOSPAN

1.1 Cine este Kronospan?

Kronospan este cel mai mare producator de placi PAL din Sud-Estul Europei si o filiala a multi-nationalei Kronospan. Aceasta companie opereaza in Romania in orasele Sebes, Brasov si Constanta. Activitatea Kronospan in Sebes si Brasov se desfasoara cu incalcarea grava a legislatiei privind autorizarea de mediu si a lucrarilor de constructii, generand deja un impact semnificativ asupra sanatatii populatiei si asupra mediului.

Autoritatile competente au sanctionat in repetate randuri ilegalitatile comise de Kronospan insa compania prefera sa plateasca amenzi de cele mai multe ori simbolice, sa evite consecintele juridice, continuand sa polueze mediul si sa afecteze sanatatea oamenilor.

Ca orice mare poluator, Kronospan practica politici de ‘green wash’, incheind parteneriate cu diverse ONG-uri dispuse la compromisuri. Un exemplu in acest sens este organizatia WWF, despre care Kronospan afirma pe pagina proprie web ca au incheiat un parteneriat, deoarece prin activitatile economice pe care le desfasoara vine in intampinarea programului WWF de reducere a programului de taieri ilegale a padurilor!

Dintre cele 3 locatii unde opereaza Kronospan in Romania (Sebes, Brasov, Constanta), Sebes este locatia unde se afla in prezent platforma industriala de productie. In cele ce urmeaza ne vom referi cu precadere asupra problemelor generate de Instalatia operationala a Kronospan Sebes.

Instalatia Kronospan Sebes:

Profilul instalatiei: producerea rasinilor ureoformaldehidice (prafuri in compozitia carora intra mai multe substante printre care si formaldehida, din care se fac cleiurile folosite la fabricarea placilor, mai precis la intarirea fibrei lemnoase); producerea placilor stratificate din lemn MDF si placi aglomerate PAL.

Suprafata instalatiei: 493000 mp = 49.3 ha

1.2 Documentare pe teren in imagini

Kronospan in zona locuita

Platforma industriala Kronospan Sebes este situata in afara ariei urbane” declara Kronospan.

Intrarea in orasul Sebes. Practic platforma industriala se afla in interiorul ariei urbane.

Zona Locuita: Localnicii duc la pascut animale in jurul platformei industriale Kronospan Sebes.

Platforma industriala Kronospan Sebes

La intrarea pe platforma industriala Kronospan Sebes se poate observa un panou de afisare a nivelului emisiilor de formaldehida, indicand de fapt valoarea maxim admisa a COT (Carbon Organic Total)…

Accesati galeria foto online aici. Fotografii realizate in data: 9 noiembrie 2008

1.3 Efecte asupra sanatatii ale activitatii Kronospan

Rezultatele studiului medical efectuat de dr. Razvan Curca asupra asupra a 34 de angajati ai Companiei Kronospan “nu sunt deloc linistitoare si demonstreaza ca multi dintre muncitorii expusi la formaldehida sunt departe de a fi sanatosi”. Medicul a declarat ca “doua treimi (21 de angajati) prezinta semnele clinice si radiologice ale unei sinuzite cornice, ca efect al inhalarii formaldehidei. Pe de alta parte, aceasta inflamatie cronica, depistata la majoritatea muncitorilor examinati, este terenul pe care pot sa apara in timp cancere ORL”. In cazul a trei muncitori, situatia poate fi chiar mult mai grava: “doi dintre muncitorii consultati prezinta simptome de cancer bronhopulmonar, iar al treilea este suspect de o afectiune maligna a sangelui”.

Aceste concluzii sunt foarte alarmante deoarece exista un procent de peste 60% dintre muncitorii care au iritatie cronica in urma expunerii la formaldehida.”

1.4 FORMALDEHIDA – Efecte si riscuri la adresa sanatatii

Impactul advers generat de expunerea la formaldehida folosita in procesarea lemnului este bine documentat. Ca urmare recent mai multe tari, regiuni (Nota 1, 2) si institutii (nota 1, 2) au scazut nivelurile admisibile. Expunerea care genereaza acest impact are loc la patru niveluri: al muncitorilor care lucreaza la producerea derivatelor din lemn, al comunitatilor din apropierea fabricilor respective, al caselor ce contin produse obtinute din derivate de lemn (mobila, parchet etc.) si al descompunerii finale. Procesarea lemnului care implica folosirea formaldehidei prezinta unele riscuri directe si indirecte pentru sanatatea umana.

Formaldehida este produsa in principal prin oxidarea metanolului. Este toxica si este folosita in rasini ca adeziv pentru derivatele din lemn. Rasinile adeziv sunt rasinile ureo-formaldehidice (UF), melamino-formaldehidice (MF), melamino-ureo-formaldehidice (MUF), rasini fenol-formaldehidice (PF) si izocianatii. UF se folosesc in principal pentru produsele de interior iar PF pentru cele de exterior. Emisiile de UF se simt dupa mirosul dulce din majoritatea bucatariilor noi si al dulapurilor de baie. Daca adezivii UF sunt cu siguranta mai ieftini decat cei PF, pe de alta parte ei elibereaza mai multa formaldehida — compus volatil reclasificat in 2004 din a fi “probabil cauzator de cancer” in “cunoscut ca fiind cauzator de cancer” de Agentia Internationala pentru Cercetare a Cancerului ce apartine Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Printre celelalte efecte asupra sanatatii cauzate de formaldehida se numara: probleme respiratorii; iritatii ale ochilor, nasului, gatului, reactii alergice, depresii. Prin teste de laborator formaldehida s-a dovedit a cauza efecte toxice la nivel genetic intr-o varietate de culturi de celule si probe in vitro, inclusiv incrucisari nepotrivite, ale moleculelor structurale, schimburi intre cromatidele surori, mutatii genetice, aberatii cromozomiale.

La o concentratie de peste 0.1 ppm in aer, formaldehida poate irita ochii si membranele mucoase, rezultand in lacrimari ale ochilor. Daca este inhalata in aceasta concentratie, formaldehida poate cauza dureri de cap, senzatii de arsuri in gat, respiratie ingreunata, precum si declansarea sau agravarea simptomelor astmului. De asemenea, este unul dintre cei mai cunoscuti factori alergenici.

Poate cauza sensibilizari sau schimbari de tip alergic in modul de functionare al plamanilor. Acestea se manifesta printr-o scadare a capacitatii plamanului si prin atacuri recurente de astm chiar si la concentratii mai mici. Aceste efecte se pot observa la persoane cu sau fara astm supuse testului expunerii la o concentratie de peste 2ppm. Efectul alergic al formaldehidei poate fi agravat de prezenta unor particule sau a prafului (de exemplu a prafului de lemn), care atrag reactii bronhiale chiar si la concentratii de sub 2ppm. Concentratii in valoare de sau mai mari de 20ppm pot cauza edem pulmonar grav sau chiar moartea.

Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite permite maxim 0.016ppm de formaldehida in aer in cladirile noi. In Germania emisiile de formaldehida la locul de munca nu trebuie sa depaseasca 0.6 mg/m3 si produsul final pe baza de formaldehida nu trebuie sa depaseasca 10mg/100g produs, conform reglementarilor Comisiei Europene. Dupa asamblarea placilor, concentratia de formaldehida nu trebuie sa depaseasca 0.1ppm in ambientul camerei. Agentia americana pentru Substante Toxice si Registrul Bolilor a stabilit niveluri minime de risc privind expunerea la formaldehida sub care o persoana este considerata in afara oricarui pericol de a se imbolnavi. Nivelul minim de risc este 0.04ppm pentru expunere continua intre o zi si 14 zile, 0.03ppm pentru expunere continua de pana la un an si 0.008ppm pentru expunere ce depaseste un an.
Expunerea la formaldehida poate creste riscul de imbolnavire de scleroza laterala amiotrofica cunoscuta si sub numele de
Boala lui Lou Gehrig, afirma mai multi cercetatori americani printre care si Marc Weisskopf, cercetator la Institutul de Sanatate Publica Harvard care si-a prezentat descoperirile la Academia Americana de Neurologie din Chicago in aprilie 2007. Daca pentru multe substante chimice, inclusiv pentru pesticide si ierbicide nu s-a descoperit nici o legatura cu tipul de scleroza amintit, aceste cercetari au evidentiat faptul ca oamenii expusi regulat la formaldehida sunt cu 34% mai predispusi sa se imbolnaveasca de acest tip de scleroza. Cercetarea s-a facut pe mai mult de 1100 de persoane in cadrul unui studiu privind prevenirea cancerului. Participantii la studiu au fost intrebati despre expunerea lor la formaldehida si la alte substante chimice incepand cu 1982, urmarita apoi pe 15 ani. Scleroza laterala amiotrofica se caracterizeaza printr-o pierdere progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii denumite neuroni motori.

Neuronii motori comanda muschii voluntari, muschi care fac posibila miscarea. ALS este o boala progresiva, invalidanta, fatala. In Statele Unite aproximativ 5600 de oameni sunt diagnosticati anual cu ALS, potrivit Asociatiei ALS.

Formaldehida reactioneaza violent (explodeaza, se aprinde, etc.) cu oxidantii puternici (exemple: peroxid de hidrogen, permanganat de postasiu), precum si cu acrilonitrilul, soda caustica, carbonatul de magneziu, oxizii de nitrogen si cu acidul peroxiformic. Formaldehida este de asemenea incompatibila cu acizii puternici, aminele, amoniacul, anilina, disulfidele, gelatina, iodul, magnezitul, fenolul, tanantii, cuprul, fierul si sarurile de argint. Otelul obisnuit poate fi atacat de solutiile de formaldehida. (44) Formaldehida si solutiile pe baza acesteia trebuie folosite cat mai mult posibil in circuit inchis pentru a se evita contactul cu pielea sau inhalarea.

Riscuri asociate:

Pentru a proteja derivatele din lemn de degradarea biologica (de exemplu de cea produsa de mucegai), in rasini se adauga uneori insecticide si/sau fungicide)sau se aplica separat derivatelor din lemn. Alte chimicale menite sa modifice anumite proprietati care se folosesc sunt ceara sau ignifugele (Yalinkilic et al., 1998). Anumite procese chimice cum ar fi acetificarea se mai folosesc in anumite situatii pentru a creste proprietatea fibrelor din produsele compozite din lemn de a respinge apa. (Eaton si Hale, 1993). Aceasta creste expunerea la riscul de imbolnavire incepand cu productia si pana la descompunere.

Produsele compozite din lemn sunt deseori reciclate ca hrana de animale. Daca producatorul de hrana de animale nu separa produsele compozite din lemn care contin formaldehida de cele care nu contin formaldehida, atunci substantele chimice vor ajunge in hrana animalelor si in cele din urma in cea a oamenilor.

Inhalarea prafului de lemn mai ales a celui PM10 poate cauza iritatii, astm, reactii alergice si cancer nazofaringian celor care lucreaza in procesarea lemnului. Praful produs de anumite fibre folosite in procesarea placilor are efecte specifice asupra sanatatii cauzand boli profesionale ce pot conduce la incapacitate permanenta de munca si chiar moarte.

Adezivii pe baza de formaldehide pot mari expunerea la vaporii de formaldehida . Uscarea si presarea lemnului la temperaturi ridicate duce la eliberarea de compusi volatili de lemn.

Adezivul metilen-difenil diizocianat (MDI) este adeseori folosit in fabricarea produselor compozite din lemn. Aceasta substanta poate provoca probleme respiratorii grave daca este inhalata si impune masuri de precautie specifice care trebuiesc precizate de producatorii sai.

Formaldehida in cazul sinistratilor Uraganului Katrina – SUA

La cateva zile dupa ce a avut loc dezastrul cauzat de Uraganul Katrina in august, 2005 oficialii americani de la Agentia Federala pentru Managementul situatiilor de Urgenta a comandat rolote si case mobile pentru un numar de peste 300 000 de sinistrati, in valoare de aproape 2,7 miliarde $.

Respectivele rulote au fost produse intr-un timp record. Pentru construirea acestora s-au folosit derivate din lemn produse cu un continut extrem de ridicat de formaldehida. Autoritatile neglijente intr-o prima faza nu au insistat asupra aspectelor de siguranta.

La cateva luni dupa ce aceste rulote au inceput a fi locuite, multi dintre rezidenti au inceput sa se planga de boli suspecte, acestia prezentand simptomele: probleme respiratorii, senzatii de arsura la ochi, nas si gat, varsaturi.

In urma plangerilor, autoritatile au comandat evaluari asupra sanatatii a lucuitorilor rulotelor produse cu formaldehida. Au fost inregistrate in total 17 000 de cazuri de imbolnaviri : probleme respiratorii, cancer si cateva zeci de cazuri de morti.

Rapoarte medicale au concluzionat oficial ca formaldehida a stat la baza cazurilor de imbolnavire cronica si moarte.

Ulterior, prim masurile luate de autoritati de reducere drastica a utilizarii formaldehidei in materialele de constructie autoritatile americane au declarat ca au prevenit imbolnavirea sau moartea a peste 300 000 de oameni.

In cazul Kronospan mediul inconjurator este expus constant de emisiile de formaldehida produse la scara industriala. In plus asa cum rezulta si din controalele oficiale realizate de Garda Nationala de Mediu si de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, acestea depasesc cu mult limitele permise, propagandu-se necontrolat si afectand profund mediul inconjurator.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: