Mediu

1.1 Efecte asupra mediului ale activitatii Kronospan

Activitatea Kronospan Sebes genereaza emisii de gaze si pulberi cu impact negativ asupra mediului. Datorita pozitionarii platformei industriale Kronospan Sebes – in interiorul zonei urbane a Sebes-ului si in vecinatatea mai multor terenuri agricole, impactul negativ al emisiilor se reflecta asupra terenurilor agricole, a biodiversitatii, la nivelul solului si subsolului precum si asupra sanatatii locuitorilor orasului Sebes. Pe langa aceste aspecte grave, Kronospan a fost depistat in repetate randuri ca depasind limitele admise pentru emisiile de gaze si pulberi specifice activitatii sale.

In adresa nr. 854/26.11.2007 a Garzii de Mediu Alba se precizeaza ca „Debitul de gaze evacuate de la uscatorul PAL este de 670.00 Nmc/h, iar de la uscatorul MDF este 300.000 Nmc/h, in total 970.000 Nmc/h.”

In „Raportul Comisiei de monitorizare speciala a impactului surselor de poluare ale SC KRONOSPAN SEBES SA asupra mediului” din subordinea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, raport inregistrat la Primaria Sebes cu nr. 20.363/24.07.2007, se precizeaza la pagina 10 faptul ca „Valorile concentratiilor de pulberi in suspensie ,fractiunea Pm10, depasesc de pana la 3 ori valoarea limita admisa prin OM 592/2002 (50 mg/mc)”. Coreland aceste informatii, rezulta ca zilnic sunt emise 36.000.000 mc. de gaze toxice, deci intr-un an se acumuleaza in aerul atmosferic 436.000.000 mc. de gaze toxice, realizand o poluare cumulativa deosebit de grava de-a lungul anilor. Astfel, in ultimii 5 ani la Sebes s-au acumulat mai mult de 2180.000.000 mc de gaze toxice.

Odata cu gazele se elimina si praf de lemn foarte fin, cu diametrul sub 10 microni, cunoscutul poluant cancerigen PM10, in cantitate de minim 1000 – pana la 5 400 kg intr-o singura zi (cantitate maxima depistata cand concentratia a depasit valoarea admisa de 3 ori). O valoare de 1.800 kg pe zi este in limitele legale. La Sebes, in ultimii 5 ani, s-au acumulat in medie 1.600.000 kg de praf de lemn cancerigen PM10.

In procesul de fabricatie a placilor MDF se utilizeaza rasini ureoformaldehidice, care au in compozitie formaldehida, o substanta clasificata ca fiind cancerigena de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii. Cele 8 bucati rezervoare de 15.000 litri fiecare in care este depozitata formaldehida, 2 bucati rezervoare de metanol (alcool metilic) de 10.000 litri fiecare, cele de anhidrida maleica, de melamina (amida acidului cianuric), de motorina, de benzina si de alte substante chimice foarte periculoase si care deservesc Fabrica de formaldehida cancerigena, ne indreptatesc sa afirmam ca Kronospan Sebes reprezinta un risc grav pentru mediu si sanatatea umana.

In “Raportul Comisiei de monitorizare speciala a impactului surselor de poluare ale SC KRONOSPAN SEBES SA asupra mediului pentru perioada 12-26.06.2007” se precizeaza ca “Probleme cu emisiile fugitive de formaldehida si pulberi ar fi in cadrul celor doua hale in care se gasesc presele de formare si uscare covor, emisii ce ajung in atmosfera prin aerisirile reglabile din acoperis”.

In perioada 22-24.06.2007 s-au efectuat masuratori de formaldehida in locatia din punctul b. In aceasta perioada s-au inregistrat depasiri ale CMA la 30 min”. “Rezultatele masuratorilor de formaldehida efectuate la instalatia de productie rasini pulbere variaza intre 19-40mg/Nmc, depasind valoarea limita impusa de 20 mg/Nmc prin autorizatia de mediu.” Tot in acest raport se precizeaza ca “…la Fabrica Chimica in ultimii 5 ani nu s-au realizat investitii in domeniul protectiei mediului.”

Concentratiile de COT la instalatia de producere a formaldehidei sunt de aproximativ 3 ori mai mari decat valoarea limita impusa prin autorizatia de mediu (4 mg/mc).” “…valorile obtinute in urma analizei probelor momentane de formaldehida au indicat depasiri in doua din cele trei locatii: Statia meteo si curtea Fabricii de inghetata Alpin, a CMA la 30 min”.

In toamna anului 2006 Kronospan a depozitat la groapa de gunoi a orasului Sebes adezivi continand rasini ureo-formaldehidice solide, desi acestea sub substante extrem de periculoase pentru mediu si sanatatea oamenilor si trebuie astfel plasate in depozite de deseuri special amenajate. Fapta Kronospan a fost depistata si sanctionata de Garda de Mediu Alba. Mai mult decat atat, canalizarea platformei industriale Kronospan este racordata la statia municipala de epurare a apelor din Sebes, statie care de fapt nu este functionala. Astfel toate substantele toxice de pe platforma industriala sunt duse prin apele pluviale direct in raul Sebes, care apoi se varsa in raul Mures, afectand in mod ireversibil calitatea acestor rauri – importante surse de apa potabila si pentru irigatii in regiune.

Aici poti accesa si adresa Garzii Nationale de Mediu privind depasirea limitelor legale pentru emisiile de formaldehida la platforma industriala a Kronospan de la ebes.

1.2 FORMALDEHIDA – Efecte si riscuri asupra mediului

Formaldehida este transportata in aer, apa, sol. Aproximativ 99% din formaldehida emisa ajunge in aer iar restul in apa – sol. In timp ce in aer formaldehida se volatilizeaza relativ usor, in apa se poate descompune intr-o perioada de aproximativ 20 de zile. Se considera ca datorita solubilitatii ridicate in apa, este putin probabil ca formaldehida sa se volatilizeze la fierbere. Acest aspect este foarte ingrijorator in cazul apei potabile contaminate cu formaldehida.

Tot datorita nivelului mare de solubilitate in apa, formaldehida se transfera din aer in nori de precipitatii dand nastere acidului formic – component al ploilor acide. Indirect, formaldehida ajunge in solul terenurile agricole, apele de suprafata si apele subterane. Eliberata in apele de suprafata, formaldehida se absoarbe in sedimente in cantitati mici. Formaldehida are un nivel de toxicitate cronica pentru mediul acvatic (pesti, alge, bacterii). Pasarile si animalele terestre expuse la formaldehida pot contracta boli similare cu cele ale oamenilor. Conform studiilor, formaldehida a generat boli cronice – cancer, scaderea fertilitatii, schimbari de comportament si mortalitate prematura.

Nu exista suficiente date pentru a prezice impactul pe termen lung asupra plantelor.

In sol se considera ca formaldehida este mobila, nu se absoarbe in particulele din sol, si poate ajunge in apa subterana prin scurgeri. Nu exista suficiente date stiintifice care sa expuna efectele formaldehidei din sol si apele subterane.

Desi prezenta formaldehidei ca atare in mediu nu este de durata, in cazul emisiilor constante si de nivel industrial ne confruntam cu o prezenta permanenta in mediu a acesteia si fireste, cu toate efectele secundare pe care le genereaza.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: